Asta pentru ca "idealul" tine de rational. Se compune din trasaturi si elemente alese cu grija, calitati pe care ni le dorim la persoana iubita, atribute culese de la altii si, in general, plusuri peste plusuri. Imaginea perfecta e o utopie schitata cu grija si retusata constant, intr-o lume imaginara.
In viata reala, insa, "ti se pune pata". Fara sa fie perfect sau perfecta, fara sa ii alegi calitatile sau defectele, fara sa poti intelege. Partenerul sau partenera din viata reala sunt imperfecti. Gresesc in fiecare zi, imbatranesc, se transforma. Si de cele mai multe ori sunt foarte departe de acel portret. Privesti langa tine si nu poti sa explici "de ce". Reusesti sa vezi defectele, dar nu reusesti sa le intelegi.
Totusi, aceasta lipsa de rationament ne transforma intr-un cupluri. Pentru ca poti sa explici comunicarea, lungimile de unda, poti sa explici legatura bazata pe compatibilitate intelectuala sau pe pasiuni comune. Nu poti, insa, explica compatibilitatea sentimentelor. Acolo se naste dragostea care nu are nevoie de explicatii.
